prin și peste
uneori viața a venit
peste mine așa
lină, pic, pic, pic sau șerpuind
urcând ca o șoaptă de dragoste
ca mângâierea bunicii
alteori tumultoasă, deodată
pătimașă
trezindu-mă
cu omătul cât casa
sau
în flăcări
mergând sus pe o sârmă ori
pe asfalt în clocot
viața vine în valuri, valuri
alungindu-mă, subțiindu-mă
contorsionându-mă
un «
îndu-mă» supraelastic, altul
interior parcă văd: sărman suflet
cu mânuțele sale curate, sclipitoare
împingând pârdalnicul, vremelnicul
trup la deal
sau ținând frână
cu călcâi fragil
la vale, spre valea umbroasă
!
ce minune
e ca un flash de la fotocameră
«ciizzz» iată poza: «ai fost»
uneori viața a venit peste mine
așa
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.