Femeia mea de borangic
Universu-i alăptat de zei,
Stelele-i atârnă de buric,
Razele în joacă scot scântei
Legănate-n val de borangic
Te admir, ești farmecul întreg,
Pictat în ochii tăi albaștri
Ce-mbină bunătățile de tort
Spoite-n versuri și în aștri.
Univers îmi ești, o amintire,
Sub capacul stelelor cu dric,
În ochi-mi tremuri de iubire,
Femeia mea de borangic!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.