Dunărea și Marea Neagră
După o lungă șerpuire
Dunărea sfârșește-n mare
Și la locul de-ntâlnire
Are loc o confruntare.
Dunărea bogată-n guri
Face nazuri,
Cum că ea de n-ar aduce
Un filon de apă dulce,
Ea ar avea altă soartă
Și-ar fi practic mare moartă.
Marea, un pic agitată
Îi dă replica de-ndată:
- De nu ți-aș pompa prin guri
Valuri cu apă sărată
Nu ai fi așa bogată
În nisetri și moruni
Și... în loc de caviar
Ai avea tarama... doar!
Nu uita tu "picătură",
Că eu nu am fundul gol,
Că-s bogată și-n petrol,
Dar și-n stocuri mari de gaze
Vândute de niște loaze
Pe nimic!
Și-apoi, îți zic:
Zecile de mii de oameni
Vin la mine în toți anii,
Ca la Mecca musulmanii...
Și încheind cu-așa cuvinte,
Înghite Dunărea-nainte.
Morala:
Cu o mare,-n mod firesc,
Nu e bine a te pune,
Mai mult de e lac "rusesc"
Ori chiar "americănesc"!
fabulă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.