Începe școala
Un șotron culcat pe stradă,
Copleșit de grea povară,
N-are cine să-l mai vadă,
N-are cine să-l mai sară...
Stă-mpărțit în pătrățele,
Conturate-n alb de cretă,
Ascunzând neliniști grele,
În tăcerea lui, discretă...
Oful n-are cui să-și spună,
Și-un regret acut îl doare,
Căci în ceru-i, nu răsună,
Ale pruncilor glăscioare...
Chicoteli și veselie,
Îmbrânceli și-alergătură,
Tihna străzii nu sfâșie,
Nu-i dau, jocului, măsură...
Iar în liniștea ciudată,
Sub contururile albe,
Pare strada înbufnată,
Nu sunt vremurile dalbe,
Căci un clopoțit subțire,
Astăzi iarăși a sunat,
Și la școală cu grăbire,
Pe copii i-a adunat...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Eugen Ilișiu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.