La Țebea
Deschide-Avrame ochii, doar o clipă,
Să vezi trădarea cum se înfiripă...
Să vezi câți tainici vânzători de neam,
Umbresc mormântul la cinstitu-ți hram,
Tânjind, vicleni, pe galbenele-ți oase,
Să tragă, de-or putea, niscai foloase...
Și sctură-ți de prin urechi țărîna,
S-auzi cum se trudesc, cu anasâna,
Să ți-se facă silnici frați de cruce,
Cu vorbe mincinoase și caduce,
Râvnind s-agonisească, pot nu pot,
De la prostime, batărăș un vot...
Mai fă doi pași pe câmpu-nvecinat,
Printre chefliii puși pe-ndestulat...
Din nări îți suflă dopuri de chirpici,
Să simți miros de bere și de mici,
Ce-nvăluie al lumii noi tumult...
Pe tine-Avrame, te-au uitat demult!
Intoarce-te în lumea ta de veci,
Nu-i locul tău prin turme de zevzeci...
Tu ai visat un vis mult prea înalt,
Dar, vai, fu prematur al tău asalt...
Să nu pricepi că-i lume blestemată...
Căci mintea-ți rătăci-vei înc-odată...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Eugen Ilișiu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.