Beau iaurt
Beau din borcan iaurt și de plăcere freamăt,
Așa-i de răcoros că-l beau până la fund
Parc-aș sorbi Calea Lactee dintr-un capăt
Sunt zeul albiturii ce în lactate mă cufund!
Beau din borcan iaurt, renunț la linguriță.
Laringele îmi gâlgâie a amplă voluptate,
Mă-ndepărtează albul de aria pestriță
Acumulez iubire, respir fermitate
Aproape credeți c-aș face pe nebunu'.
Sunt oacăș, dragilor, nu orice transilvan,
Croiți sunt ardelenii toți până la unu'
Scoțând bănetul, din talent, morman.
Clopurile se-aruncă năvalnic în văzduh,
Și clocotește pălinca sub dopul destupat.
Abrupt tot ce te înconjoară prinde duh
Femei te scoală de la masa înspre pat.
Paharele-n bairamul ce ține până în zori
Curg unul după altul, pe gât, neostoit.
La chefuri colosale am fost de-atâtea ori
Revendicam iubirea cu lama de cuțit.
parodie de Constantin Ardeleanu, după Ioan Alexandru
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Constantin Ardeleanu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.