Hoinar în vise
Mă cheamă pământul, Chetronia
Mi se vrea obelisc,
Lăcrimez pentru propria-mi tăcere,
Pe banca din livadă,
Picior peste picior, amintirile...
Mereu uimită, Venera îmi recită
Poemul în care versul final
Rimează perfect cu ochii ei albaștri,
Cât parfum de crin
S-a risipit aiurea,
Ca un rondel pierdut
Printre facturile de la întreținere...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Radu Dănăilă
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.