Balada cupei de Fetească
Iubita mea c-un an mai mare
(Funcționară la ghișeu),
Mai ții tu minte ziua-n care
M-ai prins cu ochii-n decolteu?
M-am înroșit precum copilul
Prins cu fițuica sub caiet,
Dar îți zâmbea discret profilul
Și m-am simțit din nou poet.
Catrene multe, inspirate,
Spre sânii tăi am înălțat,
Tu doar râdeai cu voluptate
Și îmi spuneai că-s ne-nțărcat.
În seara-aceea îngerească
Ți-am zis să nu ți-i mai ascunzi
Gustând o cupă de Fetească
Din valea sânilor rotunzi;
Brusc, ne-a crescut adrenalina,
Cuprinși de un fior astral.
Tu mi-ai cerut să sting lumina
Și ne-am lăsat purtați de val...
Ce-a fost sub razele de lună,
Să spun în versuri n-are rost,
Ai fost cu mine bună, bună...
Știu în detaliu cum ai fost.
Azi, când se-ntâmplă să zâmbească
În cupa mea un vin zglobiu,
Visez la stropii de Fetească
Lucind pe pieptul tău nurliu.
poezie de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.