Doream nebun

Doream nebun, a fi cu tine
La margine de drag şi dor,
Când stele-alunecă-n fântâne
Şi ceru-n pat, la noi, dobor.

Doream nebun, a te cuprinde
În noaptea albă, ca o lună
Şi în cearceafuri a te-ntinde,
Când visele... ni-se-mpreună.

Doream nebun, să am puterea
De a te face... să-nfloreşti
Şi de-a primi zâmbind, plăcerea,
În străluciri..... dumnezeeşti.

Doream nebun, pentru o clipă,
A-ţi dărui... tot ce doreşti,
Să te adun dinspre risipă,
Să te iubesc... să mă iubeşti.

Doream nebun, sărut a pune
Pe sâni arzând ca doi cărbuni,
Dar ai plecat... fără a spune,
De-atât amar... de săptămâni.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!