Te iubesc
nu spuneam eu
ci firul de aer
tresărind a iz de lavandă
negrului tău cărunt
te iubesc
nu spuneam eu
poemul pe care îl scriu
e toamna cu trup de biblie
care-l scrie
și foile ei de nemoarte
e tristețea plecării unui
zbor umil de cocori în linie
te iubesc
nu eu spun
ci oasele de înger
care îmi mișcă gura
și carnea
carnea mea toată
care-ți îmbracă glezna
în răcoare.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cipriana Tanu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.