Deschide fereastra!
Bate cineva în geam.
Deschide, te rog!
Deschide chiar dacă
Nimeni nu e acolo,
Chiar dacă mi s-a părut.
Deschide!
Deschide fereastra larg,
Să mai simțim o dată
Parfumul florilor de tei,
Invadându-ne lacom
Somnul vieții,
În odaia întunecată
De-atâta uitare,
De noi doi.
Știi?!
Cei ce trec
Pe strada noastră
Pot crede
Că nu mai suntem aici.
Aici, unde cândva
Totul era al nostru.
Și fereastra,
Și casa,
Și strada,
Și teii.
Deschide!
Deschide larg fereastra
Iubirii noastre apuse.
poezie de Daniela Reghina Onu din Pași printre pietrele Sionului (iunie 2006, București)
Adăugat de Valentin Mesianic
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Daniela Reghina Onu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.