Scrisoare către inima mea
ți-aș scrie epistolă
dar vin cuvintele de-a valma
precum noiane de furtuni
încătușându-mi palma
tu deschizi larg poarta fericirii
și cum faci, nu știu
îngenuncheat, zâmbind, nebun
scoți inima din locul ei
lăsându-i locaș gol
de-o parte și de alta;
- te du la ea
trebuincioasă nu-mi mai ești
nici credincioasă
strămută-ți șoaptele de-aici fără de teamă
că n-ai mai exista în versurile mele
du-te și înflorește-i gura
pe care-mi prinde viață numele
din când în când coboară veste
secretul ei dezvăluiește
mi-adu splendoarea-i bob de rouă
și-împarte-te totuși în două
o veșnicie ei, eternitatea nouă.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.