Într-o noapte
în fiecare noapte
căutam bezmetic insomnia
pierdusem numărul anilor
trecuți, petrecuți
uneori ridicam privirea către cer
pe scena vieții un spectacol ratat
manechine prost machiate, măști desfigurate
de ură, de minciună
noaptea ascultam întunericul
cum plângea în tăcere
pic-pic-pic
apoi nimic
speriat am strigat la cer
atunci a țipat cocorul
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.