Luceafărul nostru
Tembelul contestării
acrit de neputință...
Invidia, de fapt asta e,
invidia.
Dar râsul strident,
râsul, de ce?
Incredibil, Demiurgul Poeziei,
luceafărul Eminescu,
e socotit nebun.
Când îl vei vedea pe poenar,
aruncând cu piatra,
în muntele ce-l năucește,
deja știi: rana-i mortală...
Minți, invidiosule, minți,
am protestat, Eminescu a
fost otrăvit.
parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Botta
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Constantin Ardeleanu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.