Brâile mirării
Aburi inimii se ridică
ghețari-i lunecă precum trandafiri
ușor pe conturul ce privirii
e cunoscut în brailul mirării
mistralică de ador și magnific
ce prin adieri de sânge prin pori
șopteste-n palma slove de fiori
unui poem cu onduleu mirific
pe care-l rescriu-n fiecare zi
cu tușul de sudoare-n sublime
metafore de am fi ce nu poate fi
nici o femeie ce aș întâlni
căci esti singura-n univers
ce mi-e sărutul infinit de vers
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.