Să nu mă cauți
să nu mă cauți... întâmplarea
a fost când eu credeam că-s moartă
dar ispășind pedeapsa vie,
am tras zăvorul de la poartă
să nu mă cauți prin pădure
tu m-ai găsit când rătăceam...
acum busola e la mine
și să mă cauți e în van
să nu mă cauți când e noapte
pe raza lunii alunecam...
am fost puțin descumpănită
acum privesc lumina iar
să nu mă cauți...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.