Căpițe de nebunie
Cioc, cioc,.. aud la ușă un zgomot.
Deschid și rămân uimit, un răvăș
și o coasă ruginită cam cât
vârsta ce o am fără vreun vers...
"Ascute-o", scria moartea hâdă!
Ce alerga acum ca o potaie
în urma mea, fugind de a ei baladă
să cosesc cu mea nebunie
curvo, hâdo să-mi fac căpițe
din iarbă de curcubeie, să dorm
în fânul de rouă cu albăstrite
versuri ondulate în copt, opt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre versuri
- poezii despre poezie
- poezii despre vârstă
- poezii despre somn
- poezii despre rouă
- poezii despre nebunie
- poezii despre moarte
- poezii despre albastru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.