Te-ai așezat la porți de suflet. Nici nu-mi păsa. Arătai simplu, sincer și încrezător. Doar privirea trăda pe alocuri vanitatate și-o fărâmă de mister prinsă...
Te-ai așezat la porți de suflet. Nici nu-mi păsa. Arătai simplu, sincer și încrezător. Doar privirea trăda pe alocuri vanitatate și-o fărâmă de mister prinsă într-un mănunchi de amintiri. Habar n-am cu ce te așteptai să mă îndrăgostești. N-aveai nici flori și nici versuri împletite stingher și suav în valsul timpului. Eram amândoi săraci în lipsa iubirii. Asta ne apropia într-un sens ușor ironic și-mi stimula temeinic delirul imaginației. Să-mi fie cu iertare, dar parcă de prea multă vreme legasem ispitele cu fir subțire, împletit din emoție pură și pulbere de stele.
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.