Himera de iubire
Vitraliu-mi era a ta privire
Crezându-te catedrală de iubire
Clopote sfinte-mi păreau a tale soapte
Aghiasmă măsluită erai doar...
Vitraliile deformau amăgirea
Cu care mă indulceai,
Am fost o lumânare
Pe masa vieții tale
Plină de mulții invitați
De mă vei căuta napoi
Nu mă vei găsi..
Nu mai doresc catedrale
Am să mut inima
Intr-o sinceră chilie de amor
Fără vitralii, candelabre
O candelă să ardă
In ochii mei
Și eu să fiu mirul ei...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petru Daniel Văcăreanu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.