* * *
Taina munților se ascunde
Printre cetine și nori
Curg mistere cristaline
In suspine de izvoare line
Tămâiată-mi răsuflarea
Pieptul citește poezia de ozon
Luna stă pe o culme
Lupii o slăvesc cu urlete
Tainic mă cuprinde tăcerea
Peșterile-mi aud ecourile
Zvârcolite in mine
Lumea-i in depărtare
Zumzetul de fiere și betoane
Din adânc de munte se naște
Muntele tăcut privește
Taina măruntaielor se risipește
Avaria comodă de umanitate
Transformă totul și toate
In gunoaie și rugină
Muntele-și doinește rănile
Spulberat de gândul lui Nobel
Taina munților dispare
In funebre sfredele și topoare
Liniștea moare pe culmi triste și goale
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.