Scrisori de foc
Deschid scrisoarea de la tine,
trupul nevăzut ți-l simt jinduind
cu mirosul pielii divine
și când citesc magic se aprind
lumânările aromate,
stinse la ultima-ntâlnire...
cu căprui focuri uitate
prin cuvintele din privire
de inimă încet șoptite...
să adormi să te învelesc
la fereastra unde-ți zăresc
pleoapele triste și obosite,
așteptând să ardem amândoi
lumânările dorului din noi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petru Daniel Văcăreanu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.