Bureții
Azi am fost în pădure,
Am adunat bureți
Am șters cu ei
Toate amintirile.
Unele erau căzute în ghinde,
Sau jir...
Altele în ace de brad
Încă verzi,
Dar cele mai multe
Îngălbenite,
Abia de mișcau
Înțepenite
În durere și disperare.
Plouă...
Șterg norii
Și sub albastrul cerului
Respir odată cu pădurea
Un vis trezit la realitate,
Udat de ploaie,
Luminat de razele soarelui
Și încurajat
De privirea ochilor tăi căprui
Care îmi șoptesc
- Vino cu mine...
Încă nu este târziu,
E toamnă,
Dar iarna nu a venit.
(Bureții clipesc veseli.)
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre ploaie
- poezii despre încurajare
- poezii despre verde
- poezii despre toamnă
- poezii despre realitate
- poezii despre ochi căprui
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.