Rugă
am mâinile murdare de ceață
și timpul a murit în humă
lumina împlea tăceri din înalte turnuri
a rămas pupila împietrită
ridicând peste zări întrebări
mă cațăr stingher către cer
rătăcit în șuvoiul de ape
căutând veșnicia chemării
strivesc în palme uitări
în ochi să oglindesc necuprinsul
voi păși peste ani în rostirea de seară
să pipăi iarba de acasă
să privesc zborul de fluturi
să respir cerul înalt
zidind în jur biserici de cuvinte
să scriu silabele pe boltă
în taina sfântă a învierii
învață-mă îmbrățișarea, Doamne
să fiu făclie în noapte
purtând pe buze versuri de lumină
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorel Birtu Pîrăianu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.