Pleci în iubire
te oglindești în franjurii lunii
printre norii ce inghit gandurile mele
devii parte tacuta a noptii
și ma imparti cu tine
în bolta ce demult m-a ascuns.
curgi asemeni lavei incinse prin mine
te zbati in orologiu pe puntea secundei ce ma ucide
cu pieptul vanjos strapungi clipa
în care am ramas sa-ti fiu privire
privindu-ma in tine.
mă vrei sa iti fiu in tampla vantului
să te pot saruta cu fiecare dimineata
te lupti cu profetii ce striga cu glasul
pasarilor mereu ca exist.
lancea iubirii o implanti fara teama
orbirii, muscandu-mi linistea ce ma tine
prizoniera in lumina lunii in care m-ai uitat.
pleci în iubire, te intorci in iubire
mă zidesti cu degetela tale
gustându-mi fiecare zbatere sub vesmantul in care
dormim amândoi fără să ne fim.
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.