Macii necunoscuți
Huruie plumbul adânc
Plânge pe geam un țânc,
Tatāl unde-i șade
Fārā flori si cruce...
Pe o bancā jilavā
Doi ochii in batistā
Se ascund de neagrā lume,
Unde zace inima pereche?
Răsar la ināltare
Inimi necunoscute
Pierdute in lupte,
Cine le mai plânge...
Infloresc roșii maci
Din piepturi de eroi...
Fārā colivā și vin
Români cu suflet ronin...
Un copil si o mamā
Peste câmp presoarā
Rugi necunoscute,
Deasupra albi zboarā
Porumbei cu năframe
Răsfirate in macii
Deasupra pe obuze
Ingropate in inimi
Strigā câmpul câte un nume
Pierdut cu plumb prin lume
Ingenuncheate douā lacrimi
In tăcută iarbā
Unde ne esti tatā...
Groapa rece-ti este
Dorul ne biciuește
Fārā pasāre de veste...
Pe sub dealuri și câmpii
Șad ai noștri eroi
Luați o floare.. o pitā
De ei sā ne amintim o clipă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.