Glasul laptelui
Liniște de catedrală
Cunjură crud o gazelă
Privirea-i visa rebelă
Vulturii fiindu-i cupolă
Ghepardului bine pitit
Cu ochii ficși ai morților
Din frescele ferigilor
Împietrite-n vânt adormit
Cu mirosul morții ascuns
Într-un tucano tril de plâns
Zbughindu-l pe ghepard
Intr-un sprint ager petard
De artificiu al morții
Din rachete nevăzute
Ce ucid la Damasc slute
Sprintul gazelar de copii
Ciulindu-i ca un arc plesnit
Urechi ce-și aud umbra
Călcată de pas oțelit
Scoțând rădăcini cu gheara
Ce însfacă dintr-un salt
De trăsnet în spate înfipt
Jalnic glasului de tulnic
Inecat în sânge năvalnic
In horele vulturilor
In privirile puiilor
Ce strigă mama amărui
Fără glasul cald al laptelui
De muște-n turme ospătat
In galopul ce-i împinge
In lacrima lor ce plânge
Și scaldă-n vedere sânge
Pe flori galbene-mprăștiat
Cu șoapte ce au urlat
De au răsărit hienele
Să-i sfarme și oasele
Cu trăsnete-n inimi
Privind cu reci patimi
Din două priviri de pui
Rămași ai nimănui
In privirea ghepardului
Înălțat pe o movilă
Cu o lacrimă de milă
Cursă-n ochiul sufletului
Pentru pedeapsa cerului
De a nu gusta și el verde
Ce se-ntinde cât el vede
În sângerarea apusului
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petru Daniel Văcăreanu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre vulturi
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre verde
- poezii despre urechi
- poezii despre sânge
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.