Livezi decameronice
Inima căntă, pieptul descântă
Buzele vrăjesc timpul
Căprioarele tălpilor fug
Pe palmele rigide, neliniștite,
Insetate coapselor ametist de lună
In feerii de bucle răsfirate
Unduite de șoapte atinse
Umerilor gheieșe bărbii
Ascultând cântecul obrajilor
Rubinii mlădiați in jocul tâmplei
Gudurată pe lângă privirea
Ce mă inghite in zile
Desprinse din paradis
Saturnalului meu trup
Fugit din orbita searbădă
Prin secunde Perseide
Amalgam mortal amforelor
Gardiene iele ale neanunțatului
Timp amurgial calendar
Răvășind amazonic jungla de ceasuri
Alergând inima in amoreale cărări
Fără orientare și pendule cardinale
Prin livezi decameronice de stele
Culcați pe mătăsuri interzise de timp
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.