Dintr-o dragoste uitată
Dintr-o dragoste uitată
Lâng-o margine de drum,
A rămas... știi bine cum
Doar minciuna... ca o pată.
Dintre visele nebune,
Printre sărutări și șoapte
A rămas... atât... o noapte
Care nu se poate spune
Încă mai aleargă vântul
Spre pustiu... o amăgire,
Tot vorbind despre iubire,
Dar nesocotind... cuvântul
Din chemarile de ieri,
Plânse și însângerate
De reflexe... amânate,
Au rămas... triste... păreri
Din speranțe și inele,
Din alinturi... și răsfăț,
Oare... ce-o să mai învăț
Căutând prin toate cele?
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.