Iubitei
Într-un colț uitat de crâng
Cugetele se răsfrâng
Și ca frunze adie în vânt,
Risipind raze de-argint,
Peste trupul diafan,
Buza dulce, de mărgean
Și aștept s-aud din nou
Mătăsosul tău ecou
Și șoptirile dintâi,
Vis albastru, să-mi revii!
Vremea treacă nesfârșit
Și în ritmul netrăit
Calce pasul lungi poteci
Și cum clipele se scurg,
De prin zori până-n amurg,
Să culeg un diamant
Din abisuri de neant
Și sfințitul meu topaz
De iubire și extaz!
poezie de Ștefan Ciuculescu din Cuget nemuritor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.