În timp ce mă perpeleam, intră în crâșmă domnișorii. Trei. E bine că lumea nu e a lor. Că praful s-ar alege de ea. Asemenea specimene. Tot ce părinții și moș...
În timp ce mă perpeleam, intră în crâșmă domnișorii. Trei. E bine că lumea nu e a lor. Că praful s-ar alege de ea. Asemenea specimene. Tot ce părinții și moșii le-agonisiseră, în trei zile ei tocară si păpară cât ai bate din palme. Așchia nu sare departe de trunchi. Orice negustor, afacerist, bufetar se pricopsește, se îmbogățește, aruncă cântarul și metrul, se înnobilează. Angajează tătuții guvernante și bone. Aici cărți, aici pian. Dar pe om, cine-l învață să fie om? Bonele sau tații și mamele? Ca să fii om, trebuie să înveți asta separat, dar lor nici prin cap nu le trece. Dar dacă tații și mamele n-au absolut nimic în suflet - ce să-i învețe pe copii lor? La 15 ani sunt pe uliță, împrieteniți cu toate scursurile și ceea ce poartă în firea lor, aia iese afară. Apucăturile se aleg singure. Știi cum alege cizmarul cuiele de pe masa de lucru? Cu magnetul. Tot așa și aici. Ce au învățat ei bun? Unde cad asemenea gunoaie, gunoaie aduni. Toate din cauza sângelui său.
Chabua Amirejibi în Data Tutashkhia (1975)
Adăugat de drcirstea

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.