Apostolul pietrei
Privind infinitul
la masa tăcerii
ascultând cocoșul inimii
apostolul pietrei
zărind cât e de lung drumul
să-i spovedească sufletul
într-o poartă veșniciei
să-i simtă-mpietrirea ei sărutul
ridică chironul daltei
urmându-și neabătut drumul
cu palme însângerate
doar de piatră auzite
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.