Cucul şi pupăza

Trece vântu-n adiere, freamătă bătrânul nuc,
Sus pe-o creangă, în frunziş, la răcoare stă un cuc,
Pupăza îl vede-ndată şi se-apropie de el
Cu gândul să-l ischitească şi să-l provoace niţel.

-Vecino, n-am să te laud, nu prea te văd serioasă,
Umbli brambura prin pomi, nu vii devreme acasă,
Nu eşti pasăre de târlă, intri des în combinaţii,
Îţi place la tăvăleală, te-arunci în braţe la alţii.

-Ce să fac şi eu, vecine, trebuie să mă descurc,
Să câştig uşor o pâine e nevoie să mă-ncurc,
E normal ceea ce fac, e o meserie veche,
Nu-mi pasă că-mi faci morală, asta-i floare la ureche.

La margine de răzoare clienţii m-aşteaptă-n şir,
Mulţi veniţi din depărtare în cuibar de covilTIR,
Am găsit ofertă bună, nu duc lipsă de fazani,
Cum încep să dau din gură, cum îi răcoresc de bani.

-Nu te-ai gândit niciodată că-ntr-o zi ai s-o păţeşti,
Vin sticleţi să te-amendeze, bani nu ai ca să plăteşti,
Îţi iau fulgii de pe tine şi-atunci, după cum se ştie,
Te apucă de-o aripă şi te-aruncă-n colivie.

-Eu nu-mi fac deloc probleme, ba, ştiu cum să mă feresc,
Îi învârt pe după deget până când îi ameţesc,
Tac din gură, stau cuminte, de vor folosi bastonul
Îmi expun copanu-îndată şi le creşte neuronul.

De le-arăt şi altceva parcă-i văd cum se înmoaie,
Nu mişcă, nu mai vorbesc stau cuminţi ca o potaie,
Se uită cu jind la mine, m-ar trânti şi la pământ,
Pe toţi am să-i bag în boală, nu mai stiu ai cui mai sunt.

-Vezi un lac în depărtare înspre marginea de sat?
Stăpânul lui e un peşte, un afacerist versat,
De lucru îţi va găsi, viitor îţi va aşterne,
Te trimite-n alte ţări să lucrezi şi la externe.

-Habar n-ai, nu ştii nimic, situaţia e gravă,
Dacă-am să mă duc la el sigur am s-ajung o sclavă:
Să fiu liberă, să zbor, cu greu găsesc o portiţă,
Mă munceşte de-mi merg fulgii, vai şi-amar de-a mea târtiţă.

-Cucule, te-ai înroşit, ai emoţii, nu ţi-e bine?
Vino, te rog, mai aproape, bagă-te mi tare-n mine!
S-a întors la cuibul ei pupăza, aproape goală,
N-o mai căutaţi niciunde că morala-i imorală!

fabulă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!