777 de amintiri
zilele trec cu șenile peste lacul unde orăcăitul broaștelor pare o incantație suavă
mă apropii de partea carosabilă a inimii tale
cumva asfixiată de gazele de eșapament ale
celor care trec într-o dezordine simplistă
zile și nopți negre/albe din care cresc cercuri de libelule ce se așază tăcut în luminatorul unde bem dragostea ca pe un vin bisericesc
știu că stai la intersecția spre via Toledo unde muzicanții strâng instrumentele la miezul nopții și se îndreaptă sec spre
spre noaptea muzeelor
vor să simtă spectacolul vieții boeme să își sprijine arcușul de coasta statuii unei zeițe romane
arta este un zbor spre panorama universului nud
vreau să îmi pictezi tabloul unei vieți de ambuscadă să ne apucăm de privit la microscop roua cireșilor din livadă
ți-aș întinde cele 777 de amintiri cu degetele
mele de pianistă și aș închide claviatura
fără nicio emoție
așa cum dansezi când partenerul este fix cel
care te susține ca un microcip subcutanat
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Cartea "Cautatorul de pokemoni" de Angi Melania Cristea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Nu este introdusă data nașterii pentru Angi Melania Cristea. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.