Urile, dezjnădejdile, patima se succedau neîntrerupt, fără nicio zi de liniște. Nu știam ce hotărâre să iau, prea slab ca să fug, prea nenorocit să rămân.
Urile, dezjnădejdile, patima se succedau neîntrerupt, fără nicio zi de liniște. Nu știam ce hotărâre să iau, prea slab ca să fug, prea nenorocit să rămân.
Anton Holban în Ioana
Adăugat de gionnut

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.