Suspinul amintirilor
L-am cunoscut ieri pe o bancăa
Era o enciclopedie...
Pluteam cu vorba într-o barcă
De la potop la alchimie
Se perindau prin față munții
Cei mai înalți din țara noastră
Pădurile pe care hotții
Le-au capturat și dat ca șpagă
Trecuse soarele de-amiază
Lalele roșii se înclină...
Noi povestim pe banca noastră
De amintiri care suspină.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.