Heruvimi,demoni cu ochi scanteietori
Era întuneric...
Afară, ploaia bătea cu pumnii
în pământ.
Iar eu, cu a mea cântare,
aduceam slavă profanului
crucificat.
Departe de mine,
culori fără număr
își deschideau spectrul
pe aripi de înger
atinse de om.
Heruvimi cu glasuri șterse
dansând vals pe ritm de salsa,
coborau zburând în cete -
departe de tine,
departe de noi.
Ascultă liniștea -
îmi spuneau într-un glas -
Ascultă liniștea...
Iar la tarabă,
printre flori și suflete,
au mai pus la vânzare
demoni cu ochi scânteietori,
pe post de dram de conștiință.
poezie de Patricia Lidia
Adăugat de Ioana Dinea

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.