Epigon antum
M-am autodenumit epigon antum,
Un fel de vierme de carne de tun,
Spic de grau intr-un lan
In buna masura trubadur si golan.
Nedemn de a fi citit de copii,
Inca profan contemporanilor vii,
Adulter pentru doamna moderna,
Tavaleala rustica in lucerna.
Ratacit romantic pe buza de mileniu,
Cautand femeia-femeie de un deceniu,
Simbrier de curte domneasca,
Lector de duminica pur romaneasca.
Floare de camp rumegata de cal salbatic,
Saltimbanc fara plasa, astenic si apatic,
Scara spre podul casei mele,
Cu destinatia Dumnezeu via stele.
poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Cristina Mocanu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.