* * *
Sufletul meu e atât de risipit în cioburi
Și nimic nu spun... Doar ascult...
Un ton sacadat și noapte mă va ataca ca pe un steag ridicat in bernă, pe un nor spulberat
Pe o Ploaie de visuri și pe un magic vers desculț
Sau descătușat de interes
Am ales singură libertatea
Si din această libertate nu vreau să mă abat.
Drumul e croit... Visul e... Luminat.
Eu am lumina în suflet și sper s-o retrăiesc cu fiecare Înviere.
poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.