Punct
am îngrămădit tăcerea în pustiul visului
nelăsându-l să zboare
spre inima de turtă dulce
murăturile băltite îmi vor înlocui sufletul
când în întuneric
drumul îmbolnăvit se va scurta
rotunjindu-se de-a lungul și de-a latul
până la orbire
vezi punctul acela
ce era odată o aripă blândă
azi nu e decât sufletul aripii
în valurile ce au trecut cândva
printre picioarele mele
prin gândul meu
prin cerul meu
prin umbra mea
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre aripi
- poezii despre întuneric
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre picioare
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- poezii despre boală
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.