Iona
am vrut să scriu ceva despre un om singur,
nemaipomenit de singur,
dar am scrijelit în noptiera plină cu praf
zvârcolirea broaștei exilate
în muntele de sare -
am vrut să scriu ceva despre un timp,
un timp nemaipomenit de singur,
dar lumina dintre mine și umbra lui
s-a împietrit în gândul ce-mi zbura
cu aripi surde de liliac
printre tristețile macrocosmice,
încât nu am putut să mai scriu niciun cuvânt
până la urmă am tăcut, am tăcut de tot,
încătușat în propria-mi lumină
și deodată m-am întunecat
auzind pașii de furnică
cum pregătesc în bucătărie
celelalte războaie
scot totul din priză și zic aceasta a fost
Lumea
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marian Hotca. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.