Te-am supărat
te-am supărat, îmi pare rău....
nu am gândit, știu că îți pasă
dar și un râu în drumul lui
din matcă apa varsă.
și-un pom în floare mai greșește
lăsând crengi grele la pământ
iar ploaia rece-l biciuește
pierzând petale roze-n vânt.
și ziua uneori se ceartă
când noaptea vine peste ea
și cerul care-i plin de stele
mai scapă în vazduh o stea
ce să-ți mai spun ca să mă crezi
privește adânc în ochii mei
sunt bucurie și furtună
dar adevăr găsești în ei.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.