Ești lumina nopților...
ce m-aș face fără tine,
luna mea din nopți de chin,
doar cu tine îmi e bine,
când nu dorm de gând nebun
îți cobori lumină blândă,
o strecori prin norii deși,
te privești ca în oglindă,
când pe lac tu luminezi
lași răceala ta de aur,
să pătrundă prin fereștri,
răscolești într-un tezaur,
cu iubiri împărătești
pui urechile-ți s-asculte,
șoapte pline de amor,
pui jăratec peste clipe,
care ard și care dor
de ce noaptea ești stăpâna,
tainelor ce se ascund,
de ce chemi înlănțuirea,
brațelor care se prind
tu aduci și frământarea,
gândului nebun de dor,
ești și chin și mângâierea,
ești lumina nopților
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.