Poate
Poate voi putea să vin odată
Înaintea Ta să mă inchin
Să-Ți aduc făptura fără pată
Îmbrăcata-n hainele de in.
Poate-atunci Ți-oi spune pe-ndelete
Cât de mult Te-am căutat și-am plâns
Cât mi-au nins tristețile în plete
Câte veșnicii de dor am strâns.
Poate voi putea să vin la Tine
Voi putea să-Ți spun cu gura mea
Cum stăteam cu noaptea lângă mine
Cum strigam și cum mă mai durea.
Poate că odată, Doamne sfinte
Vei întinde mâna și vei sta
Să mă-mbraci cu noile veșminte
Să mă faci pe veci mireasa Ta...
poezie de Adriana Cristea (4 august 2004)
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.