Fragmente de existență
Sub sori înfrigurați și grei citeam,
La ceas apus, romanele balzaciene,
Între eros și tenathos pendulam,
Crăiasa gândurilor visa la absolut.
Închin cu umilință către tragism,
Tot la același gând pictez reverie.
Oamenii s-au răstignit de bună voie.
Ne doare existența de a dânsei nevoie,
Splendori în întuneric, vechile odoruri,
Iubirea e al oamenilor etern prezent,
Și îngerii Edenului îmi zic să iubesc.
poezie de Daniela Vizireanu (11 martie 2018)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- poezii despre existență
- poezii despre întuneric
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre reverie
- poezii despre rai
- poezii despre prezent
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.