Lenevia
"Leneșul își vâră mâna-n strachină, și n-o duce înapoi la gură."
Solomon
Am trecut lâng-o tarla,
Care leneș o avea,
Și mergând eu înainte,
Via unui fără minte,
Era plină ea de spini,
Dăduseră mărăcini,
Zid ce era la împrejmuit,
Era-n parte prăbușit.
Și privind-o înainte,
Am luat atunci aminte,
Și învățat m-am mai făcut,
Din acele ce-am văzut.
Să mai dorm atuncea zic?
Să mai odihnesc un pic?
Mâini să le îmbrățișez?
Să mai stau, să mă așez?
Sărăcia așa vine
Și dă buzna peste tine.
Ca un hoț așa a dat,
Ca unul ce-i înarmat.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Toma Adrian Frențiu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.