Acolo
de curbura glasului tău încercuit
mi se pare că aud turma mugurilor
de primăvară spre ființă-mi tropăind.
și din respect pentru însingurare
îmi răsfir păr spre marele plâns
și sărut umbrele din față contrare.
și voi striga ca de obicei spre cenușiu
și spre cele câteva stări de lună atacate
chiar spre conturul tău alint de târziu.
lângă tine simt o absență de moarte
gândul din catedrală mi-l alung,
sărutul ți-l aștept zală răcorită de dud.
dar acolo iubito, în închipuirea mea
freamătul tău îl găsesc loc îngeresc,
năvălirile toate acolo mi le întregesc.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sărut
- poezii despre îngeri
- poezii despre timp
- poezii despre respect
- poezii despre religie
- poezii despre primăvară
- poezii despre plâns
- poezii despre muguri
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.