Lumina
Trup mai curat decât apa fântinilor
Cu care păsările te-mproașcă
Culoare pierdute, praguri interioare
Noapte a avalanșei și furnicături în inimă
Nu-mi luați lumina!
Trup atât de curat, smuls limburilor
Limbă de stâncă, scăldată în soare
Care se leagănă între undă și izvor
Mai greu de atins decât vara
Nu-mi luați lumina!
Ea mă ațâță,
Ea mă exprimă,
Nu-mi luați lumina!
poezie de Mariana Cardas
Adăugat de Sara Dincu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.