Altarul
De vei atinge zările cu mâna.
Să știi că eu sunt haina ce te cheamă
Să-mi fi altar în zilele de taină
Când merii vor zâmbi și voi schița
Un alt deznodământ în viața mea.
Razele de soare se vor ancora
În miezul zilei eu voi sta să te ating pe umerii
Pe care mă sprijin în noaptea grea
De vei schimba numărul de telefon
Eu te voi chema cu gândul meu
Și vei ajunge iară în visul meu acel necunoscut
Ce tainic îmi vorbește
Despre al meu cuvânt și despre stele.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ileana Nana Filip. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.