Emiliei
Dospește argintul lunii.
De atâta așteptare
sunt nins,
aprins de dor.
În prag de dimineață
negura lumii
așterne rouă
pentru pașii tăi
la nesfârșit.
Te cât orbește
în aburi dimineații,
ești aici și ești departe
fir de fericire
ce-mi lipsește.
poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Dorel Lazăr. [Vezi poezii despre timp, poezii despre rouă, poezii despre ninsoare, poezii despre fericire, poezii despre dimineață, poezii despre argint sau poezii despre abur
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.