Năluca

Mă odihneam pe scaunul nălucii
care plecase până în vecini,
să izgonească din salcâmi toți cucii,
din cuiburile lor de mărăcini.

Năluca apăra comoara fricii
și rătăcea buimacă printre spini
în care se-ascunseseră aricii,
făcuți din ace ruginii de pini.

Un ghimpe, plin de-otravă adormită,
îi înțepă piciorul ca de ceață...
Năluca, dând un țipăt, îngrozită,
se-nfășură în vis, spre dimineață.

Dispărând, fără urmă, 'n veșnicie,
îmi lăsa scaunul, drept moștenire,
iar cucii și aricii mă îmbie
să iau chip de nălucă, fără știre...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie

 

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.

♥ Cum pot ajuta?

Discuții similare în Forum

[Administrare] Răspuns: Considerații by Atena Dumbravă 01 November 2023, 04:41:26
[Administrare] Răspuns: Considerații by Atena Dumbravă 12 October 2023, 17:14:17
[Știință și tehnologie] Roata cu colțuri by ugalen 11 April 2020, 13:59:24
[Diverse] Zbor ... planat by acdc 24 November 2019, 20:14:02
[Diverse] Impuls ... șoc by acdc 17 August 2019, 22:04:51
Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook